Capitolul 4 Practici social responsabile în sectorul bancar românesc
Având în vedere că mediul de afaceri românesc este expus competiţiei globale,iar în eforturile de a face faţă presiunilor acestuia, adoptarea practicilor social responsabile poate reprezenta o bună ocazie de a câştiga un avantaj comparativ.
Analiza va urmări modul în care Banca Transilvania a adoptat conceptul,politicile şi standardele din domeniu.
Banca Transilvania
Banca Transilvania a fost înfiinţată in 1994, in Cluj-Napoca, la iniţiativa unui grup de oameni de afaceri. BT reprezintă una dintre cele mai importante instituţii financiar–bancare din Romania, aflată in top 10 (din punctul de vedere al activelor) si una dintre cele mai atractive companii listate la Bursa de Valori Bucureşti.
Banca Transilvania are o cota de piaţă de peste 4,3%. Prin accelerarea implementarii strategiei de creştere, Banca Transilvania a devenit o bancă recunoscută mai ales pentru dinamismul sau. Activitatea băncii este structurată pe trei linii de afaceri: retail, IMM si corporate.
Banca Transilvania este nucleul Grupului Financiar Banca Transilvania, grup care ofera pieţei servicii financiare integrate.
Brandul Banca Transilvania inseamna aproximativ 4200 de angajaţi, peste 300 de unităţi, 750.000 de clienţi persoane fizice si juridice, flexibilitate, spirit intreprinzator si implicare in viaţa comunitatilor din care face parte.
Filosofia companiei:
“Misiunea noastră este aceea de a veni tot mai aproape de clienţi, printr-o oferta de servicii şi produse care sa fie mereu cu un pas inaintea pieţei. Responsabilitatea socială este o parte importantă a misiunii Băncii Transilvania. Şi aceasta, tocmai deoarece a te implica, a acţiona in favoarea societăţii în care trăieşti ca organizaţie inseamnă o formă de respect faţă de propriile valori. Ne stabilim obiective indrăzneţe de implicare socială, avem iniţiativă, acţionăm si vrem să transformăm visele in realitate. Investim in proiecte durabile, care adaugă valoare pentru cetăţeni, acţionari, clienţi şi angajaţi ” Robert C. Rekkers - Director General, Banca Transilvania
Politica CSR[1]:
Pentru Banca Transilvania, oamenii şi comunitatea sunt motivul implicării în proiecte speciale. CSR-ul este o parte importantă a culturii organizaţionale precum şi a planului de afaceri. Strategia BT este “Banca Transilvania, bancă a comunităţii”.
Banca Transilvania işi propune ca proiectele pe care le dedică implicării sociale să însemne şi avantaje competitive pe piaţă.
In primăvara anului 2006, BT a iniţiat un amplu proiect comunitar, având drept concept “Tu alegi, Banca Transilvania se implică”. Prin aceasta acţiune, Banca Transilvania a dorit – şi a reuşit - să implice direct si cetăţenii, care au fost invitaţi să voteze proiectul dorit in unităţile din Sibiu, Alba Iulia, Deva, respectiv Bistriţa.
Din punctul de vedere al implicării sociale, anul 2005 a însemnat alocarea, de către Banca Transilvania, a peste 400.000 Euro pentru aproximativ 100 de proiecte. Domeniile care au beneficiat de suportul băncii au fost: sport, cultura, educatie, mediu, etc.
Banca Transilvania, ca fiecare companie, este parte a comunităţii în care işi desfăşoară activitatea. Tocmai de aceea, în planul său de dezvoltare, a introdus - cu prioritate – politica de implicare socială, prin care banca işi aduce o contribuţie semnificativă la dezvoltarea durabilă a societăţii.
După standardele de raportare şi practica companiilor care au încorporat conceptul de dezvoltare durabilă, observăm că,deşi Banca Transilvania pune în centrul preocupărilor de responsabilitate socială proiectele comunitare, există puţine evidenţe că acest lucru corespunde unei viziuni mai complete asupra dezvoltării durabile.Filantropia corporatistă este doar unul din instrumentele responsabilităţii sociale, iar acţiunile punctuale lasă impresia unui exerciţiu de PR.
Pe site-ul băncii nu se găsesc informaţii referitoare la Misiunea, Viziunea şi Valorile organizaţiei.
Nu există publicat nici un raport social în care să se prezinte detaliat, performanţele organizaţiei din perspectivă economică , socială şi de mediu în care să se prezinte :
ü Riscurile şi oportunităţile organizaţiei, poziţia acesteia faţă de provocările dezvoltării durabile ;
ü Imaginea tranzacţiilor dintre stat şi organizaţie.
ü Politici şi practici în relaţia cu furnizorii de produse şi servicii
ü Impactul investiţiilor asupra dezvoltării infrastructurii locale,dincolo de scopurile de business ale organizaţiei
ü Procentajul materialelor utilizate care provin dintr-un proces de reciclare
ü Consumul direct de energie pe tipuri de surse primare
ü Economia de energie obţinută prin conservare şi îmbunătăţirea eficienţei
ü Iniţiative de promovare de produse şi servicii care au la bază eficientizarea consumului de energie sau sunt produse/prestate pe baza surselor regenerabile
ü Cantitatea gazelor cu efect de seră emise direct.
ü Totalul incidentelor legate de discriminare, măsurile luate
ü Total forţă de muncă pe tipuri de contracte de muncă
ü Număr total şi procentajul plecărilor de personal pe grupe de vârstă, sex şi locaţie/regiune
ü Procentul de angajaţi cuprinşi în acordurile de negociere colectivă
ü Rata accidentelor de muncă, a bolilor profesionale,zile de concediu medical, absenteismul şi a accidentelor de muncă fatale
ü Numărul anual de ore de instruire pe categorii de angajaţi
ü Compoziţia organismelor de conducere/guvernanţă corporativă, structura personalului pe categorii de vărstă , sex, minorităţi
ü Numărul total de incidente datorate neconformităţii produselor sau serviciilor cu prevederile legale şi codurile adoptate în mod voluntar, în domeniul informării şi marcării produselor (serviciilor).
ü Practici legate de satisfacţia consumatorilor, inclusiv rezultatele sondajelor de măsurare a satisfacţiei consumatorilor.
ü Valoarea amenzilor plătite pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la produse (servicii)
ü Procentul şi numărul total al unităţilor de business analizate din punctual de vedere al riscurilor legate de corupţie
ü Numărul total de acţiuni legale determinate de comportamentul anti- competitiv, anti-trust şi practici de monopol şi rezultatele acestor acţiuni în justiţie.
