Capitolul 2 STANDARDE DE RAPORTARE
2.1 INIŢIATIVA DE RAPORTARE GLOBALĂ
(GLOBAL REPORTING INITIATIVE – GRI )
2.1.1 INIŢIATIVA DE RAPORTARE GLOBALĂ-PREZENTARE
Început ca un proiect CERES[1] în anul 1997, GRI promovează viziunea că raportările companiilor asupra performanţelor economice,sociale şi de mediu trebuie să reprezinte o rutină comparabilă cu cea a raportărilor de tip financiar. Misiunea GRI constă în creşterea comparabilităţii şi credibilităţii rapoartelor asupra dezvoltării sustenabile la nivelul companiilor din întreaga lume.
În realizarea viziunii sale, GRI a dezvoltat şi îmbunătăţit Cadrul de Raportare asupra Dezvoltării Durabile, al cărui instrument principal se constituie într-un ghid de raportare asupra aspectelor dezvoltării durabile.Ghidul , sub forma unor principii şi indicatori, este disponibil ca bun public.
Pentru asigurarea unui înalt grad al calităţii tehnice,al credibilităţii şi relevanţei, Cadrul de Raportare este îmbunătăţit în mod continuu printr-un efort multi-partit.Peste 1000 de organizaţii în peste 60 de ţări, folosesc acest cadru în raportările anuale asupra performanţelor economice,sociale şi de mediu.
În anul 1999 Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu devine partener GRI,asigurând acesteia o platformă globală.Consiliul de conducere CERES decide în 2001 ca GRI să devină o instituţie independentă, iar din 2002 aceasta este relocată în Olanda.
Iniţiativa Global Compact şi GRI au în comun importante similitudini: abordarea multipartită cu luarea în considerare a intereselor tuturor părţilor interesate;ambele iniţiative sunt aspiraţionale, au un caracter voluntar, menite să vină în completarea cadrului de reglementare şi nu să îl înlocuiască, găsindu-şi rădăcinile în convenţiile internaţionale sociale sau de protecţie a mediului.
Cea de-a treia generaţie a ghidului de raportare este propusă în anul 2006.Pe lângă acesta , sunt date publicităţii o serie de suplemente sectoriale la acest ghid, menite să nuanţeze cadrul de raportare în domeniile mineritului, industriei automobilelor,sectorului bancar, al agenţiilor publice etc.
Un alt element al Cadrului de raportare îl constituie aşa numitele Protocoale.Protocoalele reprezintă reţeta fiecărui indicator şi include termenii cheie, metodologiile de prelucrare a datelor, sfera de cuprindere.
2.1.2 CADRUL DE RAPORTARE -Principii de raportare
a) Materialitatea .
Informaţiile cuprinse în rapoartele asupra dezvoltării durabile trebuie să cuprindă indicatori care să reflecte impactul economic,social şi de mediu al organizaţiei respective sau care pot influenţa aprecierea şi deciziile părţilor interesate.Materialitatea înseamnă aprecierea măsurii în care un subiect, respectiv un indicator devine semnificativ şi relevant pentru a fi inclus în raport.
În rapoartele financiare, materialitatea reprezintă pragul informaţional ce determină sau influenţează deciziile economice ale investitorilor.În cazul rapoartelor de dezvoltare durabilă, materialitatea nu se rezumă doar la cuprinderea în acestea a aspectelor financiare ci presupune considerarea aspectelor economice, sociale şi de mediu, respectiv abilitatea respectivei organizaţii de a-şi atinge obiectivele fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a şi le atinge pe ale sale.
Pentru a determina materialitatea unui raport se utilizează o combinaţie de factori interni şi externi, incluzând misiunea , valorile organizaţiei, strategia competitivă,factori critici pentru succesul organizaţiei,factori de risc, preocupările exprimate în mod direct de către părţile interesate, aşteptările de ordin social mai largi, precum şi influenţa exercitată de respectiva organizaţie asupra furnizorilor şi asupra clientilor.
Rapoartele trebuie să sublinieze performanţa organizaţiei vis a vis de subiectele ,respectiv indicatorii care raspund cel mai bine principiului materialităţii.
b) Contextul dezvoltării durabile
Informaţiile privind performanţele unei organizaţii trebuie incluse în contextul dezvoltării durabile.Obiectivul constant al raportărilor îl constituie modul în care o organizaţie raspunde sau intenţionează să contribuie în viitor la îmbunătăţirea sau deterioarea condiţiilor economice,sociale şi de mediu.Pentru a testa dacă o organizaţie răspunde acestui principiu, se verifică dacă:
-prezintă modul în care este înţelege conceptul dezvoltării durabile şi işi fixează obiective în acest sens;
-organizaţia îşi prezintă preformanţele în contextul larg al dezvoltării durabile, din perspectiva recunoscută la nivelul sectorului economic în care îşi desfăşoară activitatea.
-performanţele sunt comunicate într-o manieră care să surprindă impactul activităţilor sale în contextul geografic în care este prezentă.
-raportul descrie modul în care problemele sustenabilităţii se relaţionează cu strategia pe termen lung a organizaţiei, cu riscurile,oportunităţile şi aspectele reţelelor de furnizori.
c) Abordarea participativă.
Organizaţia trebuie să identifice părţile interesate în activităţile sale şi să explice cum întelege să se adreseze intereselor şi nevoilor lor legitime.Măsura în care organizaţia răspunde acestui deziderat este dat de următoarele:
-aceasta identifică şi defineşte părţile interesate faţă de care se consideră responsabilă;
-raportul conţine aspecte legate de procesele prin care părţile interesate sunt angajate în activităţile curente, precum şi în procesele specifice raportului asupra dezvoltării durabile;
d)Completitudinea
Abordarea aspectelor şi indicatorilor ce dau caracterul de materialitate a unui raport,definirea limitelor (entităţilor de tipul subsidiarelor, subcontractorilor) acestuia sunt menite să asigure reflectarea aspectelor relevante ale impactului economic,social şi de mediu, permitând tuturor părţilor implicate să evalueze performanţele unei organizaţii în perioada de raportare.Acest aspect este verificat prin:
-raportul a fost elaborat luându-se în considerare întregul lanţ al entităţilor constituit din furnizori şi clienţi,acoperă şi prioritizează toate informaţiile relevante în raport cu principiile enunţate;
-raportul include toate informaţiile relevante referitoare la toate entităţile asupra cărora îşi exercită controlul.
informaţiile din raport reflectă toate evenimentele şi acţiunile semnificative din perioada de raportare şi estimări rezonabile ale impactului unor evenimente din trecut care ar putea fi de neevitat sau ireversibile;
-din raport nu sunt omise informaţii relevante care ar putea informa sau influenţa evaluarea şi deciziile diverselor părţi interesate, sau care au un puternic impact economic,social sau de mediu.
2.1.3 Principii în definirea calităţii rapoartelor
a) Rapoartele trebuie să fie veridice şi verificabile
Informaţia utilizată în redactarea raportului trebuie culeasă, înregistrată,compilată,analizată şi făcută publică într-o manieră care să permită examinarea şi aprecierea calităţii şi materialităţii acesteia.
b) Claritatea
Informaţia pusă la dispoziţia părţilor interesate este uşor de înteles şi uşor accesibilă.
c) Echilibrul
Rapoartele trebuie să reflecte în egală măsură ,aspectele pozitive şi aspectele negative ale activităţilor organizaţiei.
d) Comparabilitatea
Informaţiile prezentate trebuie să permită evaluarea performanţelor respectivei organizaţii de-a lungul unei anumite perioade de timp, precum şi comparabilitatea cu performanţele altor organizaţii.
e) Acurateţea
Acurateţea şi nivelul de detaliere a informaţiilor trebuie să permită evaluarea obiectivă a performanţelor organizaţiei.
f) Regularitatea
Rapoartele asupra performanţelor de sustenabilitate, sunt întocmite şi făcute publice în mod regulat, precizeazând perioada la care se referă, datele precedentului şi următorului raport.
2.1.4 Conţinutul rapoartelor
Organizaţiile sunt încurajate să urmeze următoarea structurare a rapoartelor:
1.O analiză şi o prezentare a strategiei organizaţiei :
a) în primul rând, o poziţie exprimată de persoana cel mai sus situată în organizaţia respectivă, despre relevanţa subiectului dezvoltării durabile pentru aceasta, priorităţile strategice,tendinţele politice şi macroeconomice ce afectează organizaţia, evenimentele cheie, eşecurile şi succesele din perioada de raportare,aprecierea performanţelor relativ la ţintele propuse,provocările cărora organizaţia trebuie să le facă faţă în viitor;
b) în al doilea rând, descrierea principalelor implicaţii,riscuri şi oportunităţi asupra performanţelor financiare ale organizaţiei.
2.Profilul organizaţiei:
cuprinde informaţii care ajută la definirea contextului în
care respectiva organizaţie performează:
2.1 numele organizaţiei
2.2 brandurile,produele şi/ serviciile
2.3 structura organizatorică,principalele divizii,subsidiare
2.4 locaţia sediului principal
2.5 numărul şi numele ţărilor în care operează
2.6 natura proprietăşii şi forma juridică de inregistrare
2.7 piaţa principală a afacerilor
2.8 mărimea organizaţiei (număr de angajaţi, salariile nete pentru organizaţiile private,respectiv veniturile nete pentru organizaţiile din sectorul public, volumul producţiei sau a serviciilor prestate)
2.9 schimbări semnificative în mărimea,structura sau al proprietăţii intervenite în perioada de raportare
2.10 premii,distincţii primite în perioada de reportare
3.Parametrii raportului, includ:
3.1 perioada de raportare (an fiscal/an calendaristic)
3.2 data celui mai recent raport
3.3 ciclul de raportare (anual,bianual)
3.4 puncte de contact
3.5 procesele prin care s-a definit conţinutul raportului (determinarea materialităţii, prioritizarea temelor,identificarea părţilor interesate.
3.6 limitele de cuprindere ale raportului (ţări,divizii,subsidiare,joint ventures,furnizori)
3.7 strategia de cuprindere în raportări a tututror componentelor organizaţiei
3.8 bazele de raportare pentru joint ventures, subsidiare,facilităţi închiriate şi alte entităţi ce pot afecta comparabilitatea în timp sau între diferite organizaţii
3.9 sistemul de colectare a datelor, tehnicile şi aproximările ce stau la baza măsurării diferiţilor indicatori. Indicatorii de performanţă: sunt prezentaţi cu scopul cuantificării performanţelor respectivei organizaţii.
3.10 explicatii privind reconsiderarea unor informaţii sau date cuprinse în rapoartele precedente.
3.11 schimbări semnificative intervenite în tehnicile de culegere a datelor faţă de perioada anterioară
3.12 un tabel de identificare a conformităţii datelor din raport (paginile) cu standardele de raportare.
Auditarea (externă)
3.13 politicile şi practica curentă în asigurarea auditării externe.Se cere explicarea relaţiilor dintre organizaţie şi auditorul extern.
Guvernanţa corporatistă
4.1 presupune o prezentare a structurilor de guvernanţă a organizaţiei, incluzând comitetele cu cea mai înaltă subordonare,responsabile de stabilirea strategiei respectivei organizaţii.În această secţiune se descriu mandatul şi compoziţia respectivelor comitete şi se indică responsabilităţile directe faţă de performanţele economice,sociale şi de mediu.
4.2 în această secţiune se precizează dacă cel ce prezidează cel mai înalt organism de guvernanţă al respectivei organizaţii deţine sau nu şi o funcţie executivă.
4.3 se specifică numărul de membrii din cel mai înalt for de conducere al organizaţiei şi dacă membrii acestuia deţin sau nu , funcţii executive.
4.4 mecanismele prin care acţionarii (rezoluţii) şi angajaţii (informare şi consultare) pot face recomandări către cel mai înalt for de conducere
4.5 legătura între compensaţiile financiare acordate membrilor celui mai înalt organism de guvernanţă şi performanţele organizaţiei.
4.6 procesele şi procedurile aplicate pentru evitarea conflictului de interese.
4.7 procesele prin care sunt determinate calificările şi expertiza membrilor organismului de guvernanţă în stabilirea strategiei organizaţiei în domeniile economic,social şi a mediului.
4.8 în acestă secţiune se detaliază modul în care au fost elaborate şi dezvoltate declaraţiile asupra misiunii,valorilor,codurilor de conduită şi măsura în care acestea sunt relevante faţă de performanţele economice,sociale şi de mediu al organizaţiei.
4.9 procedurile prin care organismul de conducere supraveghează performanţele economice,sociale şi de mediu , identificarea riscurilor şi oportunităţilor,conformitatea cu standardele internaţionale,codurile de conduită şi principiile organizaţiei.
4.10 procedurile prin care organismul de conducere al organizaţiei îşi evaluează propria performanţă.
Angajamentul faţă de iniţiativele externe
4.11 explicaţii asupra modului în care principiul precauţionar este abordat de către organizaţie[2] .
4.12 iniţiativele (declaraţii,carte,principii) pe care organizaţia a decis să le adopte şi să le aplice. Se va specifica data la care au fost adoptate,caracterul voluntary sau imperativ al acestora.
4.13 participarea în diferitele organizaţii sectoriale, naţionale sau internaţionale
Implicarea părţilor interesate
4.14 lista cu principalele grupuri interesate angrenate în operaţiunile organizaţiei. (comunităţi locale,societatea civilă,clienţi,acţionari şi investitori, furnizori, angajaţi, sindicate).
4.15 bazele pentru identificarea şi selecţia părţilor interesate
4.16 frecvenţa interacţiunilor cu diferitele categorii de părţi interesate.
4.17 temele cheie şi preocupările apărute în procesul consultării cu părţile interesate.
2.1.5 GRADUL DE CONFORMITATE (NIVELUL DE DETALIERE) A RAPOARTELELOR DE SUSTENABILITATE CU METODOLOGIA GRI
O organizaţie care a decis elaborarea unui raport de sustenabilitate folosind metodologia GRI este datoare să specifice nivelul de aplicare al acesteia în elaborarea raportului folosind următoarea detaliere :
Există opţiunea de a asigura o recunoaştere din partea secretariatului GRI a acurateţii nivelului de aplicare declarat de către o organizaţie[3].
2.1.6 TRIPLA RAPORTARE
În abordarea aspectelor economice,sociale şi de mediu în rapoarte sunt prezentate sistematic:
-poziţia managementului organizaţiei,
-scopurile şi performanţele specifice (economice,sociale şi de mediu),
-politicile şi responsabilităţile organizaţiei,
-activităţi de training şi educare, monitorizare şi asistenţă, precum şi
- alte informaţii contextuale.
2.1.6.1 DIMENSIUNEA ECONOMICĂ
Dimensiunea economică a dezvoltării durabile relevă impactul economic asupra părţilor interesate,asupra sistemului economic la nivel local,naţional şi la nivel global.
Performanţele financiare sunt fundamentale în înţelegerea sustenabilităţii unei organizaţii.Oricum, aceste informaţii sunt deja disponibile în raportările financiare.Ceea ce lipseşte însă, şi este în mod curent cerut de cei care studiază un raport asupra dezvoltării durabile,este contribuţia organizaţiei la sustenabilitatea sistemului economic în sens larg.
Indicatori economici de performanţă utilizaţi în rapoarte :
a) Aspect : Performanţa economică
a.1 Indicatori cheie
EC1 Valoarea economică generată şi distribuită
EC2 Implicaţiile financiare, riscurile şi oportunităţile schimbărilor climatice pentru activităţilor organizaţiei.
EC3 Obligaţiile organizaţiei relativ la Planul de beneficii (schemele de pensii)
O organizaţie care asigură un plan de pensionare pentru forţa sa de muncă, îşi asumă obligaţii pe termen lung în ceea ce priveşte bunăstarea economică pe termen lung a beneficiarilor. Un plan de pensii bine administrat, poate ajuta organizaţia în atragerea şi reţinerea unei forţe de muncă stabile.
EC4 Asistenţa financiară primită din partea statului (scutiri de taxe, subsidii, credite de export,granturi,alte beneficii financiare)
Acest indicator oferă o imagine a tranzacţiilor dintre stat şi organizaţie.
b) Aspect : Prezenţa pe piaţă
b.1 Indicator suplimentar
EC5 Raportul între salariul minim oferit de către organizaţie şi salariul minim pe principalele pieţe în care operează organizaţia.
Bunăstarea economică este unul din mijloacele prin care o organizaţie investeşte în angajaţii săi.Prin oferirea de salarii peste media locală, organizaţia contribuie la crearea unor relaţii comunitare puternice, fidelizarea angajaţilor şi consolidarea licenţei sociale.
b.2 Indicatori cheie
EC6 Politici şi practici în relaţia cu furnizorii de produse şi servicii locali, proporţia în care organizaţia utilizează produse şi servicii de pe această piaţă.
Influenţa organizaţiei asupra economiei locale nu se rezumă doar la locurile de muncă create, salarii şi taxe plătite.Prin suportul acordat economiei locale, o organizaţie poate contribui,indirect, la atragerea altor investiţii.
EC7 Procedurile de angajare pe plan local şi proporţia funcţiilor de conducere ocupate de către persoane din principalele locaţii în care operează organizaţia.
c) Aspect : Efecte economice indirecte
c.1 Indicator cheie
EC8 Impactul investiţiilor asupra dezvoltării infrastructurii locale,dincolo de scopurile de business ale organizaţiei.
c.2 Indicator suplimentar
EC9 Înţelegerea şi descrierea principalelor efecte economice induse, magnitudinea lor.
Acest indicator este important pentru managementul organizaţiei, întrucât poate oferii indicaţii asupra riscului reputaţional, asupra oportunităţilor de extindere a accesului pe piaţă şi asupra licenţei sociale a organizaţiei.
2.1.6.2 DIMENSIUNEA DE MEDIU
Ilustrează impactul activităţilor organizaţiei asupra sistemelor naturale (ecosisteme,pământ,aer,apă). Indicatorii de mediu relevă performanţele input-urilor(materiale, energie, apă) şi out-put-urilor (emisii, deşeuri,etc).În plus, se urmăreşte performanţele legate de păstrarea biodiversităţii, respectarea reglementărilor legale de mediu,cheltuieli de mediu.
Indicatori de performanţă în domeniul mediului
a) Aspect : Materiale
a.1 Indicatori cheie
EN1 Materiale utilizate (cantitate/volum)
Acest indicator descrie contribuţia organizaţiei la conservarea resurselor globale şi eforturile acesteia de a reduce intensitatea utilizării şi creşterea eficienţei activităţilor economice.
EN2 Procentajul materialelor utilizate care provin dintr-un proces de reciclare.
b) Aspect : Energia
b.1 Indicatori cheie
EN3 Consumul direct de energie pe tipuri de surse primare.
Abilitatea unei organizaţii de a utiliza în mod eficient energia,poate fi relevată de cantitatea de energie consumată.Consumul de energie influenţează costurile de operare şi gradul de expunere la fluctuaţiile pieţei în termeni de cantitate şi preţ. Amprenta de mediu a unei organizaţii depinde de modul în care aceasta alege sursele de energie.Înlocuirea combustibililor fosili cu surse regenerabile de energie este esenţială în combaterea schimbărilor climatice.
EN4 Consumul indirect de energie pe tipuri de surse primare.
Cantitatea de surse primare de energie consumate de organizaţie în mod indirect, prin achiziţionarea de electricitate,energie termică, poate indica eforturile acesteia de a diminua impactul propriu asupra schimbărilor de climă.
b.2 Indicatori suplimentari
EN5 Economia de energie obţinută prin conservare şi îmbunătăţirea eficienţei.
Creşterea eficienţei energetice are un impact direct asupra reducerii costurilor şi obţinerea avntajului competitiv
EN6 Iniţiative de promovare de produse şi servicii care au la bază eficientizarea consumului de energie sau sunt produse/prestate pe baza surselor regenerabile.
EN7 Iniţiative de reducere a consumului indirect de energie şi rezultate le obţinute.
c) Aspect : Apa
c.1 Indicator cheie
EN8 Cantitatea de apă utilizată pe surse de extracţie.
Volumul total indică mărimea şi importanţa organizaţiei ca şi consumator de apă şi reprezintă punctul de plecare pentru calculul altor indicatori de eficienţă. În regiunile în care sursele de apă sunt puternic restricţionate,modul în care organizaţia utilizează această resursă poate influenţa relaţiile acesteia cu alte părţi interesate.
c.2 Indicatori suplimentari
EN9 Surse de apă afectate semnificativ de exploatare.
EN10 Procentajul şi volumul total de apă reciclată şi reutilizată.
d) Aspect : Biodiversitatea
d.1 Indicatori cheie
EN11 Locaţia şi suprafaţa de teren deţinută, închiriată sau în administrare aflat în vecinătatea ariilor protejate sau cu o mare biodiversitate.
EN12 Descrierea principalelor influenţe pe care activităţile,produsele şi serviciile organizaţiei o au asupra biodiversităţii în ariile protejate şi în ariile dinafara acestora cu o mare valoare a biodiversităţii.
d.2 Indicatori suplimentari
EN13 Habitate protejate sau restaurate.
EN14 Strategiile, acţiunile curente şi planurile de viitor de administrare a impactului asupra biodiversităţii.
EN15 Numărul de specii pe cale de dispariţie la nivel global sau local care au habitatul în arii afectate de operaţiunile organizaţiei.
e) Aspect : Emisii,deversări, deşeuri
e.1 Indicatori cheie
EN16 Cantitatea gazelor cu efect de seră emise direct.
EN17 Cantitatea gazelor cu efect de seră emise în mod indirect.
EN19 Cantitatea emisiilor de substanţe dăunătoare stratului de ozon.
EN20 Emisiile de oxizi de sulf în atmosferă.
EN21 Totalul deversărilor de ape uzate.
e.2 Indicator suplimentar
EN18 Iniţiativele de reducere a emisiilor de gaze de seră şi rezultatele obţinute.
2.1.6.3 DIMENSIUNEA SOCIALĂ
Urmăreşte reliefarea aspectelor legate de practicile legate de forţa şi condiţiile de muncă, drepturile omului, societate şi responsabilitatea de produs (sănătatea şi siguranţa consumatorilor, informarea şi etichetarea produselor, marketing şi politica de confidenţialitate).
DREPTURILE OMULUI-INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
a) Aspect : Investiţiile şi practicile în domeniul achiziţiilor
a.1 Indicatori cheie
HR1 Procentajul şi numărul total al acordurilor de finanţare-investiţii ce includ clauze referitoare la drepturile omului sau au fost supuse unui screening din acest punct de vedere.
HR2 Procentul furnizorilor şi contractorilor/subcontractorilor care au fost evaluaţi din punctual de vederea al respectării drepturilor omului şi măsurile luate.
a.2 Indicator suplimentar
HR3 Numărul total al orelor de cursuri adresate angajaţilor pe politici şi proceduri de respectare a drepturilor omului, procentul personalului instruit.
b) Aspect: Nediscriminarea
b.1 Indicator cheie
HR4 Totalul incidentelor legate de discriminare, măsurile luate.
c) Aspect: Libertatea de asociere şi negociere colectivă
c.1 Indicator cheie
HR5 Locaţiile identificate ca prezentând riscuri în exercitarea dreptului la libertatea de asociere ţi negociere colectivă şi măsurile luate în sprijinirea acestora.
d) Aspect: Munca minorilor
d.1 Indicator cheie
HR6 Locaţii identificate ca prezentând riscuri majore de incidente legate de munca minorilor, măsurile luate pentru eliminarea acesteia.
e) Aspect: Munca forţată
e.1 Indicator cheie
HR7 Locaţii identificate ca prezentând riscuri majore de incidente legate de munca forţată, măsurile luate pentru eliminarea acesteia.
f) Aspect: Practici de securitate
f.1 Indicator suplimentar
HR8 Pocentul de personal de securitate instruit în domeniul politicilor şi procedurilor privind drepturile omului.
g) Aspect: Drepturile populaţiilor indigene
g.1 Indicator suplimentar
HR9 Numărul total de incidente legate de violarea drepturilor populaţiilor indigene, măsurile luate.
PRACTICI LEGATE DE FORŢA DE MUNCĂ ŞI CONDIŢIILE DE MUNCĂ
a) Aspect : Politica de personal
a.1 Indicatori cheie
LA1 Total forţă de muncă pe tipuri de contracte de muncă,locaţie.
LA2 Număr total şi procentajul plecărilor de personal pe grupe de vârstă, sex şi locaţie/regiune.
a.2 Indicator suplimentar
LA3 Beneficii acordate forţei de muncă permanente,comparativ cu forţa de muncă angajată pe termen limitat.
b) Aspect : Relaţiile patronat/angajaţi
b.1 Indicatori cheie
LA4 Procentul de angajaţi cuprinşi în acordurile de negociere colectivă
LA5 Perioada de preaviz minimă, în cazul schimbărlor semnificative din organizaţie, inclusiv dacă aceasta este prevăzută în acordurile colective.
c) Aspect : Sănătatea ocupaţională şi siguranţa muncii
c.1 Indicatori cheie
LA7 Rata accidentelor de muncă, a bolilor profesionale,zile de concediu medical, absenteismul şi a accidentelor de muncă fatale.
LA8 Programe educaţionale,de consiliere,prevenţie adresate angajaţilor, familiilor acestora şi comunităţii, referitor la problemele de sănătate.
c.2 Indicatori suplimentari
LA6 Procentul angajaţilor reprezentaţi în comitetele comune management- angajaţi în probleme de sănătatea şi siguranţă a muncii.
LA9 Aspectele de sănătate şi siguranţă prevăzute în acordurile cu sindicatele.
d) Aspect : Educaţia şi instruirea
d.1 Indicator cheie
LA10 Numărul anual de ore de instruire pe categorii de angajaţi.
d.2 Indicatori suplimentari
LA11 Programe de învăţare continuă în sprijinul adptabilităţii forţei de muncă,în dezvoltarea sau îcheierea carierei.
LA12 Procentul angajaţilor supuşi evaluării performanţelor şi stadiului dezvoltării carierei.
e) Aspect : Diversitate şi oportunităţi egale
e.1 Indicatori cheie
LA13 Compoziţia organismelor de conducere/guvernanţă corporativă, structura personalului pe categorii de vărstă , sex, minorităţi.
LA14 Raportul între salariile de bază oferit femeilor/bărbaţilor pe categorii de angajaţi.
RESPONSABILITATEA DE PRODUS-INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
a) Aspect : Sănătatea şi siguranţa consumatorului
a.1 Indicator cheie
PR1 Fazele ciclului de viaţă ale unui produs sau serviciu în care are loc o analiza în vederea identificării îmbunătăţirilor din punctul de vedere al siguranţei şi sănătăţii consumatorilor şi procentajul diferitelor categorii de produse şi servicii care fac subiectul unei astfel de analize.
a.2 Indicator suplimentar
PR2 Numărul total de incidente datorate neconformităţii produselor sau serviciilor cu prevederile legale şi codurile adoptate în mod voluntar, categorizate după efectele produse.
b) Aspect : Marcarea produselor (serviciilor)
b.1 Indicator cheie
PR3 Tipul de informaţii solicitat de proceduri, procentul de bunuri şi servicii care face obiectul unor asemenea cerinţe de informare.
b.2 Indicatori suplimentari
PR4 Numărul total de incidente datorate neconformităţii produselor sau serviciilor cu prevederile legale şi codurile adoptate în mod voluntar, în domeniul informării şi marcării produselor (serviciilor).
PR5 Practici legate de satisfacţia consumatorilor, inclusiv rezultatele sondajelor de măsurare a satisfacţiei consumatorilor.
c) Aspect : Comunicarea de marketing
c.1 Indicator cheie
PR6 Programe de aderare la legi,standarde şi coduri voluntare referitoare la comunicarea de marketing, publicitate, promovare şi sponsorizare.
c.2 Indicator suplimentar
PR7 Numărul total de incidente datorate neconformităţii produselor sau serviciilor cu prevederile legale şi codurile adoptate în mod voluntar, în domeniul comunicarii de marketing, publicitate, promovare şi sponsorizare.
d) Aspect : Confidenţialitatea
d.1 Indicator suplimentar
PR8 Numărul total al plângerilor legate de protejarea sau pierderea de date confidenţiale.
e) Aspect : Respectarea legilor
e.1 Indicator cheie
PR9 Valoarea amenzilor plătite pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la produse (servicii).
SOCIETEATEA-INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
a) Aspect : Comunitatea
a.1 Indicator cheie
SO1 Natura, cuprinderea şi eficacitatea programelor şi practicilor prin care se evaluează şi se gestionează impactul operaţiunilor unei organizaţii asupra comunităţilor în care apar, operează şi dispar.
b) Aspect : Corupţia
b.1 Indicatori cheie
SO2 Procentul şi numărul total al unităţilor de business analizate din punctual de vedere al riscurilor legate de corupţie.
SO3 Procentul angajaţilor instruiţi în politicile şi procedurile organizaţiei referitoare la anticorupţie.
SO4 Măsurile de răspuns luate ca urmare a unor incidente de corupţie.
c) Aspect : Politica publică
c.1 Indicator cheie
SO5 Poziţiile de politică publică, participarea la dezvoltarea politicilor publice, activităţi de lobby.
c.2 Indicator suplimentar
SO6 Totalul contribuţiilor financiare sau în natură către partidele politice, politicieni şi diferite instituţii.
d) Aspect : Comportamentul anti-competitiv
d.1 Indicator suplimentar
SO7 Numărul total de acţiuni legale determinate de comportamentul anti-competitiv, anti-trust şi practici de monopol şi rezultatele acestor acţiuni în justiţie.
e) Aspect : Respectarea legilor
e.1 Indicator cheie
SO8 Suma amenzilor, numărul sancţiunilor administrative pentru nerespectarea prevederilor legale.
[1] Organizaţie americană non-profit, formată din investitori, organizaţii de mediu şi alte grupuri de interes public având drept scop promovarea conceptului de dezvoltare durabilă pe pieţele de capital.
[2] Articolul 15 din Declaraţia asupra Principiilor de la Rio introduce principiul precauţionar : acolo unde există ameninţarea de degradare serioasă sau ireversibilă,, lipsa datelor ştinţifice nu poate fi folosită drept scuză pentru amânarea măsurilor de prevenire a degradării mediului.
